Bal, bal, bal!!!

Joi, 7 noiembrie 2013, cea mai aşteptată zi de toţi boboceii Mureşeni, e BALUL!. În cele două ore de practică din acea zi, emoţiile şi nerăbdarea creşteau cu cât mai aproape era ora 11. 
Ora 13.40, în faţa clubului Goha, ne adunarăm una câte una, fiecare fată mai frumoasă decât cealaltă, iar Ionuţ, cireaşa de pe tort. În scurt timp a apărut şi Domnul diriginte, tăticul nostru pentru următorii 4 ani, un domn stilat si aranjat la 4 ace .
  Începuse, aşadar, concursul Miss & Mister, noi, clasa a lX a P, eram susţinătorii colegelor noastre Roxi şi Alexandra. Am fost acolo lângă ele, având emoţii si speranţe pentru ele. Le-am aplaudat, am cântat şi am dansat cu ele, am încercat să le facem să se simtă pline de încredere. La aflarea rezultatelor, ne-am simţit cei mai mândrii pentru că Miss Boboc era a noastră. Cât despre echipa de dans popular... au fost cei care au ridicat cu adevărat toată sala la dans .
  Distracţia a urmat abia pe urmă, muzică, dans, oboseală, dureri de picioare de la tocuri, dar, în primul rând, o petrecere frumoasă.
A fost un bal reuşit, in care ne-am apropiat mai mult de colegi, in care ne-am distrat împreună, eram precum o gaşcă de prieteni ce se cunosc de o viaţă! Ne-am bucurat şi am profitat de momentele ce ne-au fost oferite.
Alexa 
P.S. Cred că voi reveni cu detalii...

Emoţii de artist debutant...

     Ziua balului... emoții, așteptări... Era ora 11 fix, noi, fetele cu dansurile populare (invitatele) eram deja în clubul Goha, dansând și repetând din greu, să iasă totul bine... Timpul trecea mult mai greu, secundele erau minute pentru noi, sperând să iasă totul așa cum ne-am dorit, aproape de perfecțiune... Repetițiile ne-au ieșit foarte bine, timpul a trecut și deja era ora două... Concurenții de la „ Miss și Mister Boboc ” au venit, printre ei fiind și Roxi (Jantea, miss bobocul nostru, ne mândrim cu ea!!). 
     După probele susţinute de boboci, trebuia să urce și „trupa de dans” formată din băieții din clasa a XII a T (Marius Bîță – coregraf, Șerban Damian, Răileanu Joshua, Coman Visarion, Banu Dragoș), Ticușan Cosmin, surorile Jinga: Andreea și Ana, Vanga Roxana și noi, cele trei fete din clasa plină de talente, IX P: Raluca Vlad, Ana-Maria Bumnar și Lăcrămioara Bândac... 
Când am pășit pe scenă, văzând că toată lumea se uită la noi, aveam emoții din ce în ce mai multe, însă nu am dat înapoi... Muzica a început, iar noi am pășit odată cu ea... Dansurile noastre au atras publicul, unele persoane au și dansat odată cu noi! Ne-a ieșit așa cum ne-am așteptat, aplauzele au fost pentru noi cadoul ideal... 
      Vă mulțumim tuturor că ne-ați fost aproape și pentru faptul că ne-ați apreciat munca! 

    Ralu

Un vis frumos, chiar prea frumos...

     Totul a început prin simpla înscriere la bal. Am urmat preselecțiile de care am trecut... 
     Când am aflat că am trecut, mă simţeam foarte bine, fericită, parcă nu mai aveam răbdare, voiam să vină balul cât mai repede!... După preselecții, au început pregătirile pentru marele spectacol, care însă deveneau din ce în ce mai plictisitoare, însă, de reţinut!, la pregătiri am învăţat dansuri noi care îmi vor ramâne în minte pentru toată viaţa. 
     A venit și seara balului. Aveam foarte multe emoții, de abia mi le puteam stăpâni... După, au început probele, iar eu eram foarte emoționată, pot spune că aveam sufletul la gură..., mă tot întrebam: ''Dacă nu o să-mi iasă mişcările?..., dacă nu voi ţine vârful întins?..., dacă nu le va plăcea?...'', ufff! şi lista poate continua..., nici nu mai ţin minte toate întrebările pe care mi le puneam, dar acum nici nu mai contează.
     După ce s-au terminat probele, înainte să ne cheme pe scenă, aveam foarte multe emoţii, nici nu ştiu cum de mi le-am putut stăpâni... Până la urmă m-am liniştit şi am intrat pe scenă. Când prezentatorii au anunţat cine a ieşit miss şi mister boboc şi mi-am auzit numele, eram atât de fericită, încât nu ştiam ce să fac. Nu-mi venea să cred că tocmai eu am ieşit miss boboc. A fost o experienţă extraordinară, la care m-am simţit foarte bine. 
     Ţin să le mulţumesc şi colegelor mele pentru galeria pe care mi-au făcut-o. Nu o să uit acea seară niciodată!

                                                                                                                          Roxi (Jantea)

Căciulă şi... căciulă!

        În opinia mea, acestă afirmație sugerează că bătrânul are în spate o viață lungă, multe trăiri și sentimente, dar acestea nu-s pentru... orice căciulă. Tinerii nu pot înțelege viața până nu o trăiesc și nu ajung la o anumită vârstă la care pot spune, la rândul lor, că au trecut prin ea, doar așa-i spune și bătrânul protagonistului:  „asta nu-i treaba ta ”.

        În final, el rămâne cu o taină; „asta-i altă căciulă”, pe care preferă să o păstreze pentru el și nu i-o împărtășește și lui Fănică. Substantivul „ căciulă ” se referă la viața în sine , la cea a pocovnicului, în mod special, care este mult mai lungă şi mai încărcată de evenimente decât cea a ginerelui. El a cunoscut-o cu adevărat pe coana Marghioala, în timp ce Fănică a fost prins uşor în vrăjile ei și este nedumerit la auzul spuselor bătrânului iar, când vrea să afle de unde ştie pocovnicul atâtea, primește un răspuns limitat la formula restrictivă „asta nu-i treaba ta ”. Oare există amănunte care încă nu-s de nasul ginerelui naiv?...

        Fiecare om are o „căciulă” a lui, cu toate amintirile, durerile , speranțele şi dorințele sale.

        Afirmația făcută de socru este sugestivă, deoarece ne demonstrează că și el a trecut prin mrejele coanei Marghioala iar atunci când acesta află că femeia a murit în incendiul de la han este foarte amuzat.

                                                                                                                              Roxi-Poxi 


         După părerea mea, expresia "Asta nu-i treaba ta, asta-i altă căciulă! " ne spune că nu este problema ta, ci este treaba altora, aşa că nu trebuie să îţi bagi nasul în… căciula altora.
         După cum ne spune Cristina Moldovanu în articolul său, „căciula” reprezintă „cursul vieţii, treburile şi grijile fiecărei persoane tinere, iar pe parcurs adăugăm cunoştinţe şi amintiri”. Numai cei în vârstă, care sunt trecuţi prin viaţă, ştiu cursul şi rostul acestei „căciuli".
         Această expresie ne duce cu gândul la zicala "nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala", adică să îţi pese de viaţa şi grijile tale, nu de-ale altora.
         Expresia reflectă reticenţa la curiozitatea vis-a vis de vieţile altora. Ea ne  spune exact ceea ce trebuie luat aminte, şi anume, un mesaj ce poate fi interpretat în două feluri:
1) cineva ascunde un secret ce nu trebuie ştiut de  nimeni altul decât de acea persoană, aşa că ceilalţi  nu ar trebui să întrebe sau să fie curioşi în această privinţă, cum se întâmplă în La hanul lui Mânjoală (Fănică nu ar trebui să fie curios în privinţa vieţii bătrânului, ci doar să îi asculte sfatul şi să meargă înainte).
2) cineva vorbeşte de rău pe altcineva, iar o a doua persoană îi spune să îşi vadă de "lungul nasului", numai de-ale sale şi să nu îl intereseze bunurile, treburile şi familia altora (să nu se uite în dreapta sau în stânga pentru a putea face o mişcare, ci doar să fie încrezător în sine şi să meargă cu capul înainte fără a "culca" urechea  la tot ce spun cei din jur).
         În concluzie, nu ar trebui să te uiţi în stânga sau în dreapta pentru a comenta, a copia şi a vorbi pe la spate, fiecare face ce vrea cu "căciula" lui, doar "croieşte-ţi propria căciulă!".
                                                                                                                    Teo Zaiţev