Să detaliem: am parte, încă o dată, de o echipă (dă, Doamne!!!) sau măcar de un grup de copii minunați, dornici să învețe și convinși, deocamdată..., că au chemare spre meseria de dascăl. Deja începe să se contureze colectivul acela minunat de „Peda” caracterizat, ca muschetarii, de vorba „Toți pentru unu și unu pentru toți!”, în sensul că se coagulează o echipă în care fiecare-și cunoaște și-și respectă locul/rolul/responsabilitatea (mai avem de lucru!...). Vom sta un an în primitoarea (!!!) incintă a Seminarului „D. Stăniloae”, departe de școala noastră. Am „cârcotit”..., ne-am adaptat... Iar, pentru mine, seminarul înseamnă o parte frumoasă din munca de dascăl!
Acum aștept să vedem cum ne desfășurăm ca redactori ai acestui ziar electronic care vine în întâmpinarea celor care vor să știe cine este clasa a IX-a P, ce vrea ea de la viața de licean, ce-și dorește și ce-i place, cum privește viața, în toată diversitatea ei ș.c.l.
Drum bun, frumos și rodnic!
AN
