Este? Sau nu este?

       
        Mhmmm... A trecut a dispărut din privirea tuturor, aproape 5 lunişoare de zile. Ea ÎL aşteaptă încă în orice loc în care a mai stat parcă sau doar l-a văzut. Ea încă suspină când îl vede într-o veche fotografie. Ea încă îl aude, îl simte, îl vede, dar el? El unde-i? Nu e... 5 Mai 2015, ea încă se gândeşte la el. Acum scrie. Scrie chiar despre el.. cât dor, durere ţi tristeţe îi poartă, parcă ţi o urmă de dezamăgire, ranchiună doar pentru că încă nu s-a bucurat de toate calităţile lui. Ce om... 5 luni şi încă este acolo... dar doar pentru ea. Acolo?
       -Da, dragule, aici, în inima mea. E viu, mai viu ca niciodată, mai plin de viaţă, mai fericit şi mai cald decât ţi-l poţi imagina.
         Iar tu acum probabil crezi doar că EA,da, ea e nebună, dar nu, nu este. Sau poate da.. Nebună din cauya lipsei lui, o lipsă inexplicabilă. Uită-te şi tu atent în jurul EI sau al tău şi-l vei vedea. Unde? În zâmbetul fiecărui elev care iese pe poarta Liceului "Andrei Mureşanu".  

       A♥.

27.12.2014, o zi cumplită!

         Îmi e foarte greu să scriu aici...Totul a început frumos, trebuia să merg la botez într-o zi superbă de iarnă, ningea atât de liniștiiiit...

         M-am distrat, am dansat, și dintr-odată am înțepenit. Am primit cea mai URÂTĂ veste pe care o puteam primi! Omul care ne-a fost alături aproape 2 ani de zile, atât trup, cât și suflet, care ne-a ajutat, ne-a dat sfaturi, ne-a îndrumat, s-a duus...

         Dar nu, el nu a plecat de tot! El va trăi veșnic în sufletele noastre, a celor care l-au cunoscut, un om bun nu va fi niciodată uitat!

         Știu că dacă ar fi acum aici nu ar fi de acord să scriu asta, așa că mă opresc aici...

         Vă iubim și vă vom iubi întotdeauna, ați fost, sunteți și veți fi cel mai bun diriginte! Nu vă vom uita NICIODATĂ...

                                                                                                                                           Ralu...

EMINESCU - 15 ian. 2014

Fără comentarii, doar ipostaze ale intrării noastre în Cercul de Lectură „Ștefan Baciu”. Și ce invitați am avut!...

20 dec. 2013

Și noi am participat activ la serbarea de Crăciun!

 

Vreţi să ştiţi ce a făcut Consiliul Elevilor al liceului nostru ?

                 Ei bine, astăzi, 19 decembrie, în prima activitate, ne-am gândit puţin la copiii orfani. Am pus mână de la mână şi am adunat jucării şi dulciuri pentru a le dărui măcar puţin din ceea ce nu au şi astfel am reuşit să aducem fericirea în sufletele acestor îngeraşi . 
                 Cea de a doua activitate a fost numită "O masă caldă". Eu, Eduard Blidaru şi Paul Aranyoşi, împreună cu alţi elevi voluntari de la Liceul CFR, și câţiva soldaţi, toți îndrumaţi de un domn locotenent, am dăruit oamenilor fără acoperiş câte ceva de-ale gurii. La început, am ajutat la organizarea micului adăpost, un cort militar, apoi am primit fiecare sarcinile lui. Eram precum " Cei 3 crai ", Paul desfăcea pungile cu pâine, Edi le tăia în felii, iar eu le puneam în sac. Am râs, ce-i drept, pe săturate, la glumele făcute de domnul Şerban. Singurul obstacol care ne-a cam încurcat a fost vremea, cam friguţ..., însă ne încălzeam atunci cănd ţineam caserolele cu tocăniţă fierbinte în mâini . Acea tocăniţă...  Cu un miros atât de plăcut... La un moment de linişte, ne-am pus şi nouă acea mirifică mâncare, poate şi pentru că era prânzul la grămadă, dar cred că a fost cea mai delicioasă tocăniţă . 
                  Şi cam asta a fost ziua de azi.

                                                                                                                               Alexa . :*